Majoritatea contractelor de împrumut încheiate conțin o clauză de penalitate care urmează a fi aplicată în cazul neexecutării contractului (restituirea împrumutului în termen).
Ce reprezintă o clauză penală ? Potrivit art.947 alin.(1) redacția nouă a Codului Civil „Clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate)”.
Altfel spus clauza penală reprezintă o sancțiune a debitorului pentru neexecutarea contractului și totodată un mijloc de acoperire a prejudiciului pe care îl poate suporta creditorul în cazul în care împrumutul nu este restiuit în termen.
Este important să menționăm că în redația Codului Civil a RM de pînă la 1 martie 2019 creditorul putea solicita de la debitor încasarea atît a dobînzii de întîrziere contractuale cît și a clauzei penale, ceea ce după 01.03.2019 nu mai este posibil, legiutoul stabilind dreptul creditorului de a solicita una din cele două.
Deseori în practică creditorul sau partea care solicită inserarea clauzei penale dorește cu ardoare să indice o penalitate exorbitantă spre ex. de la 0,5% și mai mult, spre 1% sau chiar 2 % pe zi din suma restantă !
Este important ca în calitate de consumator sau debitor să observați faptul că în 99% din cazuri clauza penală (penalitatea) este stabilită și calculată PER/ZI și nu săptămînă, lună sau an ceea ce înseamnă că 1% per/zi constituie 365% anual sau chiar și 0,5% per/zi va constitui 182.5% per/an.
Recent Curtea de Apel Chișinău a redactat partea motivatorie a decizie nr. 2a-2569/19 din 17 decembrie 2019 prin care a dispus casarea integrală a Hotărîrii Judecătoriei Criuleni, sediul central pronunțînd o nouă hotărîre prin care a respins parțial pretenția cu privire la penalitate reducînd-o de la 2775 euro la 80,16 euro.
Decizia Curții de Apel se referă la un litigiu iscat ca urmare a unui raport juridic născut înainte de modificările la Codul Civil din 01.03.2019, în toate cazurile prevederile cu privire la clauza penală (penalitatea) nu au suferit schimbări radiacale în redacția nouă a codului.
Astfel, în speță Curtea de Apel Chișinău a redus penalitatea stabilită debitorului de la 0,5% per/zi ceea ce constituia 182,5% per/an la 6,5% anual !
Atît în redacția veche a Codului cît și în cea modernizată de după 01.03.2019 legiutorul a stabilit în art.953 alin.(1) Cod Civil nou precum că: ”În cazuri excepţionale, luîndu-se în considerare toate împrejurările, instanţa de judecată poate dispune, la cererea debitorului, reducerea penalității disproporţionat de mari. La reducerea penalităţii, trebuie să se ţină cont nu numai de interesele patrimoniale, ci şi de alte interese, ocrotite prin lege, ale creditorului”.
În practică instanțele de judecată la reducerea clauzei penale fac trimitere la Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 24.12.2010 „Privind aplicarea de către instanțele judecătorești a legislației ce reglementează modalitățile de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere sau executare necorespunzătoare a obligațiilor pecuniare, cu excepția celor izvorâte din contractul de credit bancar sau împrumut”., potrivit căreia: „în cazuri excepționale, instanţa de judecată poate dispune reducerea clauzei penale pe care o consideră disproporționat de mare. Legea nu precizează cazurile în care ar putea fi redusă clauza penală. Instanţele vor lua act că, drept criterii ce permit reducerea clauzei penale, ar putea servi:
– situaţia financiară dificilă a debitorului;
– mărimea penalității depășește suma datoriei;
– mărimea excesivă a penalității;
– datoria a fost achitată;
– o întârziere neesențială în executarea obligației de rând cu procentul înalt al penalității.
Este relevant făptui că legea nu prevede expres limita de reducere a clauzei penale. Sarcina instanţei în această situație constă în aprecierea adecvată a coraportului dintre mărimea penalității stabilite şi mărimea prejudiciului real suportat”.
Instanțele naționale nu au încă o practică bine conturată cu referire la marja de jos a reducerii sau altfel spus pînă unde poate fi micșorată penalitatea. Un reper important este și Decizia Colegiului civil, commercial şi contencios administrativ al CSJ din 27.11.2013 (dosarul nr.rac-569/13), instanţa a statuat că luând în considerare suma de 80.811,80 lei nerambursată la timp şi durata întârzierii de 18 luni, raportată la rata de bază aplicabilă intrumentelor de reglementare monetară ale Băncii Naţionale a Moldovei de 17 %, prejudiciul cauzat creditorului reclamat prin achitarea cu întârziere a datoriei este de 19.500 lei, sumă care urmează a fi încasată cu titlu de penalitate.
Se observă, aşadar, reducerea penalităţii până la suma dobânzii legale (raportate la ratele BNM) pentru obligaţiile pecuniare.
Identic și Curtea de Apel Chișinău în speța indicată supra a dispus reducerea penalității de la 182,5% anual la 6,5% motivînd că: „penalitatea calculată și solicitată de reclamant este excesivă și disproporționată în raport cu datoria de bază, cît și în raport cu prejudiciul material ce urmează a fi acoperit prin penalitate” astfel instanța superioară a redus penalitate de la 2.775,00 euro la 80,16 euro ceea ce reprezintă rata de bază a Bănci Naționale.
Este necesar de menționat că în redacția nouă a Codului Civil legiuitorul a stabilit că penalitatea nu poate fi micșorată de către instanțele de judecată dacă aceasta este egală sau mai mică decît rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei plus 5 puncte procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale pe an, în celelalte cazuri ceea ce înseamnă că penalitatea nu poate fi micșorată dacă aceasta este stabilită în mărime de aproximativ 13% pentru consumatori sau 16% per/an pentru agenții economici ceea ce constituie 0,03% și respectiv 0,04 % per/zi.
Deasemenea, o novație în Codul Civil de după modernizare este și noțiune de clauză abuzivă care poate fi aplicată în speța noastră în contractele de împrumut în relațiile cu consumatorii reglementată de art.1077 alin.(1) pct.6) CC: „Sînt considerate abuzive clauzele care nu au fost negociate individual și au ca obiect sau efect: solicitarea de la consumatorul care nu și-a executat obligația fără justificare a unei penalități disproporționate în raport cu prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligațiilor contractuale; coraborat cu art. 1076 alin.(1) CC care prevede că: „Clauza abuzivă este lovită de nulitate absolută”. Ceea ce rezultă că dacă debitorul va demonstra că clauza de penalitate este una abuzivă instanța o va declara nulă.
Autor Marin JALBĂ, avocat
Magistru în drept